Imaginea la zi a crizei din sistemul medical. Cât câștigă un medic și de ce nu ajung niciodată banii pentru Sănătate

Salariile de zece ori mai mici decât media europeană, condițiile mizere în care muncesc, lipsa respectului pentru cadrele medicale și lipsa dotărilor din spitale sunt principalele nemulțumiri ale medicilor, care amenință cu proteste de amploare de la începutul lunii iulie și chiar cu demisia în bloc.

„Vrem să nu mai fim considerați bugetari și să fim plătiți după o grilă de salarizare standard. Nu este posibil ca un medic primar, cu 40 de ani vechime, să fie încadrat după aceași grilă de salarizare ca și un secretar de la primăria unei comune. Ambele persoane câștigă în medie 500 de euro. Este inadmisibil”, a declarat pentru gândul prof. dr. Vasile Astărăstoae, președintele Colegiului Medicilor din România (CMR).

În Germania, spre exemplu, salariul în sistemul medical începe de 1.100 de euro ducându-se înste 7-8.000, în vreme ce în Franța media veniturilor unui doctor este de aproape 5.000 de euro lunar.

Medicii amenință inclusiv cu demisiile în bloc, dacă doleanțele lor nu vor fi luat în seamă de autorități. „Am făcut deja programul protestelor. Vom începe din luna iulie cu acțiuni în județe. Vom continua cu astfel de acțiuni și în luna august, pentru ca mai apoi din luna septembrie să organizăm un marș. Dacă nici așa nu vom reuși să ne facem auziți vom continua în luna octombrie cu activități sindicale, pentru ca mai apoi în noiembrie să ne dăm demisia în bloc”, a spus prof. dr. Astărăstoae.

Dincolo de măririle salariale, medicii mai vor deblocarea posturilor din sistemul sanitar, necondiționarea calității de membru al Colegiului Medicilor din România de încheierea asigurării de malpraxis, renunțarea la blamarea medicilor și respect din partea decidenților și reducerea birocrației și simplificarea documentelor medicale în relația medic-pacient.

Câți bani sunt alocați salariilor medicilor din banii de la bugetul alocat Sănătății

Bugetul Sănătății pe 2013 s-a majorat cu un miliard față de cel de anul trecut, dar cu toate astea, salariile medicilor au rămas neschimbate. „Am înțeles că încă este austeritate, dar salariile medicilor rezidenți se puteau mări, deoarece aceștia au un venit mediu lunar de 200 de euro”, a explicat Astărăstoae.

Bugetul Ministerul Sănătății pe anul în curs este de 8,68 miliarde de lei, echivalentul a aproape 2 miliarde de euro, în timp ce anul trecut bugetul alocat a fost de 4,79 miliarde de lei, echivalentul a aproape 1 miliard de euro. Situația este neschimbată în ceea ce privește banii alocați Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Atât anul trecut, cât și anul acesta a fost alocată de la bugetul de stat suma de aproape 4 miliarde de euro.

Astfel, în total, anul acesta, Executivul a alocat Sănătății suma de 6 miliarde de euro, spre deosebire de 5 miliarde de euro, cât s-a alocat în 2012. Din această sumă, cât la sută revine medicilor? O sumă infirmă, afirmă președintele CMR. „De exemplu, medicii rezidenți sunt plătiți din bugetul Ministerului Sănătății, în timp ce medicii primari și specialiștii sunt plătiți din bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Ministerul Sănătății a alocat anul acesta 78 de milioane de euro numai pe salariile acestora. Din această sumă, doctorii rămân în mână doar cu 40 de milioane, restul se întorc la stat”, a spus prof. dr. Astărăstoae.

Reacția Ministerului Sănătății

Eugen Nicolăescu, ministrul Sănătății, spune că pentru anul în curs nu sunt bani pentru măriri salariale. „Anul acesta dispunem de puține resurse. Nu putem să facem măriri salariale”, a punctat șeful de la Sănătate. Acesta a menționat că țara noastră are nevoie de o reformă în sistemul sanitar, „de o reformă luată pe componente”. „Vom avea un sistem normal în câțiva ani. Din 2014 vom încerca să găsim soluții în ceea ce privește grila de salarii. Este cunoscut faptul că de 70 de ani medicii sunt plătiți prost”, a mai spus Nicolăescu.

La rândul său, dr. Raed Arafat, secretar de stat în cadrul Ministerului Sănătății, spune că „există o problemă reală” din punct de vedere al salariilor în sistem, iar acest lucru este recunoscut de toți. „Ministerul Sănătății înțelege nemulțumirile personalului medical. Cu toții recunoaștem că există o problemă reală din acest punct de vedere”, a spus Arafat.

Secretarul de stat a ținut să sublinieze, tot legat de protestele ce ar putea fi declanșate de către medici, că lucrul cel mai important este acela ca acțiunile „să nu se răsfrângă asupra pacienților”.

Raed Arafat a adăugat că, în prezent, se lucrează, în colaborare cu profesioniștii din domeniu, la elaborarea legii privind salarizarea și a celei de schimbare a statului spitalelor publice, necesare tocmai pentru a permite personalului din Sănătate să obțină venituri mai mari.

Scurgerile din sistem, responsabile pentru colapsul din sistemul sanitar

Specialiștii din sistemul sanitar spun că nu sunt bani pentru salarii, cel puțin, decente pentru medici din cauza scurgerilor din sistem. Printre aceștia se numără și Eugen Nicolăescu, ministrul Sănătății, care spunea, în luna aprilie, în cadrul emisiunii „După 20 de ani” că cei mai mulți bani se scurg în cadrul licitațiilor. Șeful de la Sănătate a menționat că cei care contribuie la scurgerea banilor din sistemul de sănătate sunt, în primul rând, cei care au acces la bani, sub o formă sau alta.

„Sunt cei care participă la licitații, că vând medicamente, că vând materiale sanitare, că vând echipamente. Asta înseamnă că acolo sunt rezerve foarte multe și că acolo este o scurgere de bani. Mai departe, sunt tratamente în care poți să-i dai pacientului medicamente generice care costă un leu sau poți să-i dai un medicament original care costă 100 de lei. Până la urmă, cineva ar trebui să facă această apreciere și acela este medicul, este șeful de secție, este directorul medical și managerul. Este clar că toate rezervele de care discutăm și toate scurgerile de fonduri nu pot să acopere cât e necesarul de fonduri din sector. Tot ce discutăm noi aici ar putea să însemne între patru și cinci la sută din fondurile sănătății”, apreciază liberalul.

Rețetele falsificate reprezintă și ele o metodă de a seca fondurile Sănătății. Unul dintre cele mai memorabile cazuri a fost acela a unui medic care a prescris 40.000 de antibiotice pe un singur CNP, cât să acopere toată viața bolnavului. Potrivit autorităților, medicii acționează de cele mai multe ori cu ajutorul farmaciilor.

Internările fictive joacă și ele un rol important din cauza cărora banii nu ajung niciodată pentru sistemul sanitar din România. În 2005, Un medic și un asistent șef au cercetați pentru fraudă prin internări false. n urma unui audit efectuat la cererea Poliției de către specialiști din cadrul Serviciului de control al Casei Județene de Asigurări de Sănătate (CJAS) Buzău, s-a stabilit că valoarea serviciilor medicale spitalicești decontate de către CJAS Buzău pentru Spitalul Județean Buzău -conform normelor metodologice de aplicare a contractului cadru pentru 2005 -este de 19.153,85 lei, iar valoarea medicamentației prescrise persoanelor respective este de 183,8 lei, sume cu care a fost prejudiciată C.J.A.S. Buzău.

Statul a pierdut peste 226 de milioane de euro prin plecarea din țară

În aceste condiții, șeful Colegiului Medicilor din România spune că rata migrațiilor medicilor va continua să crească. Ultimele statistici puse la dispoziție de CMR arată că din 2007 și până în prezent peste 14.000 de medici ai ales să profeseze în străinătate. „Cifrele sunt mult mai îngrijorătoare dacă e să ne raportăm la datele din anul 2000 și până în prezent. În această perioadă peste 20.000 de medici au plecat să muncească numai în Uniunea Europeană”, a ținut să menționeze prof. dr. Astărăstoae.

Situația este cu mult mai gravă în condițiile în care 64% dintre studenți la Medicină și 60% dintre doctorii care încă sunt în țară intenționează să părăsească România, potrivit unor studii realizate de de CMR și Consiliul Investitorilor Străini, împreună cu CMR, în 2011 și 2012.

Țara noastră are o rată a migrației doctorilor de 9%, în timp ce media europeană este de 2,5%. Mai mult, potrivit datelor Eurostat 2011, media medicilor români la 1.000 de locuitori este de 2,4 specialiști, în timp ce media celorlalte țări europene este de 3,4 medici la 1.000 de locuitori. „În cei 2,4 specialiști la mia de locuitori sunt cuprinși și medici rezidenți. Fără aceștia, media este mult mai mică, respectiv 1,9. În prezent în România lucrează 39.896 de medici. Aceste cifre ne clasează pe un loc codaș la nivelul Uniunii Europene”, a declarat prof. dr. Vasile Astărăstoae.

Potrivit acestuia, statul a pierdut, în ultimii ani, peste 226 de milioane de euro prin plecarea din țară a medicilor, mulți dintre migranți având specializări deficitare în România, ceea ce a generat noi cheltuieli, pentru formarea altor echipe. Pentru formarea unui medic timp de șase ani, statul cheltuiește aproximativ 30.000 de lei, iar pentru specializarea acestuia, încă 21.000 de lei, adică aproximativ 51.000 de lei în total.

Ce măsuri au autoritățile pentru a ține sub control banii din sistem

Rețeta electronică și cardul național sunt câteva măsuri necesare pentru reducerea „scurgerilor” din sistem, de tipul celor pentru 40.000 de antibiotice pe un singur CNP, cât pentru toată viața bolanvului. „Scurgerile din sistem nu vor fi rezolvate niciodată sută la sută, dar căutăm soluții pentru reducerea acestora. De exemplu, rețeta electronică și cardul național al asigurărilor ne vor ajuta la eliminarea prescripțiilor nejustificate. Am întâlnit o situație în care 40.000 de doze de antibiotic au fost prescrise pentru un singur CNP. O asemenea doză este pentru toată viața bolnavului”, a spus Raed Arafat.

Rețeta electronică este deja în funcțiune. Potrivit datelor CNAS-ului, 11.245 de medici sunt înscriși în SIUI, iar până la finalul anul trecut peste 87% dintre medici au prescris, în intervalul 2 iulie – 30 decembrie, cel puțin o rețetă electronică, iar 81,2 % dintre ei au prescris peste 25 de rețete electronice.

De asemenea, în SIUI sunt înregistrați curent 4.489 de furnizori de servicii farmaceutice. Din totalul acestora, 4.025, adică 89,66%, au eliberat până în 30 decembrie cel puțin o rețetă electronică, iar 3.898, respectiv 86,83%, peste 25 de rețete electronice.

Potrivit legislației, toți furnizorii de servicii medicale trebuiau să se alinieze cerințelor tehnice pentru implementarea prescrierii electronice până la 31 decembrie 2012. Utilizarea altor formulare pentru prescrierea medicamentelor cu și fără contribuție personală atrage răspunderea persoanelor vinovate, în conformitate cu dispozițiile legale.

Pentru card, însă, românii vor trebui să mai aștepte. Potrivit lui Nicolăescu, xardul de sănătate ar putea să înceapă să funcționeze „în timp foarte scurt”, Imprimeria Națională angajându-se ca din mai-iunie să livreze câte un milion de carduri pe lună.

Coplata, care a fost introdusă de la 1 aprilie, are și ea rolul de a ține sub control banii din sistemul sanitar, chiar dacă suma stabilită este una derizorie: 5 – 10 lei. Această taxă trebuie achitată de fiecare român care se internează, cu excepția celor de urgență.

Coplata este încasată pentru serviciile medicale acordate în regim de spitalizare continuă, în secțiile sau compartimentele cu paturi din unitățile sanitare aflate în relații contractuale cu casele de asigurări de sănătate.